Suntem îndreptățiți prin sângele lui Hristos

Devoțional zilnice

Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi incâ păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu. (Romani 5:8,9)

Hristos a făcut ispăşire de păcat şi a purtat toată ruşinea, reproşul şi pedeapsa şi, cu toate acestea, în timp ce purta păcatul, El a adus neprihănirea veşnică, astfel încât cel credincios este fără vină înaintea lui Dumnezeu. (…)

Totuşi mulţi dintre cei care pretind a fi copiii lui Dumnezeu îşi pun speranţa în alte lucruri şi nu doar în sângele lui Hristos. Când sunt somaţi să-şi pună întreaga credinţă în Hristos ca Mântuitor total, mulţi dezvăluie faptul că au credinţă în ceva ce pot face ei. Ei spun: „Am foarte multe de făcut până să fiu gata să vin la Hristos.” Altul spune: „Când voi face absolut tot ce ţine de mine, atunci Isus va veni în ajutorul meu.” Ei îşi închipuie că au foarte mult de făcut pentru mântuirea sufletelor lor şi că Isus va veni doar să completeze lipsurile şi să-i dea mântuirii lor forma finală. Aceste sărmane suflete nu vor fi puternice în Dumnezeu până când nu-L vor accepta pe Hristos ca Mântuitor total. Ele nu pot adăuga nimic la mântuirea lor.

Israeliţilor li s-a cerut să stropească uşorii casei cu sângele mielului sacrificat, ca să scape de nimicire atunci când îngerul morţii avea să treacă prin ţară. Dar, dacă, în loc să facă acest simplu gest de credinţă şi ascultare, ei ar fi baricadat uşa şi ar fi luat toate măsurile de precauţie ca să-l ţină afară pe îngerul nimicitor, eforturile lor ar fi fost zadarnice. (…) Când sângele era văzut pe uşorii casei, era de ajuns. Salvarea casei era asigurată. Tot aşa stau lucrurile şi cu lucrarea de mântuire; sângele lui Isus Hristos ne cură-ţeşte de orice păcat. (Youth’s Instructor, 6 decembrie 1894)

Prin meritele sângelui Său, poţi birui orice vrăjmaş spiritual şi poţi remedia orice defect de caracter. (Youth’s Instructor, 6 august 1884)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit