Tatăl nostru ceresc poartă de grijă

Devoțional zilnic

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. – 1 Petru 5:7

În ultimele câteva săptămâni mi-a fost reamintită din nou şi din nou nevoia de a le purta de grijă celorlalţi din viaţa noastră. Cu oroare am văzut cum incendiile, care au adus după ele devastări de nedescris, au distrus cămine şi averi, animale şi gospodării în sudul Australiei.

În toate aceste evenimente putem vedea reflectată grija pompierilor, care luptă neobosiţi să salveze vieţi, şi a celor care lucrează în centrele de urgenţă ce oferă adăpost, hrană şi îmbrăcăminte pentru familiile aflate în necaz. Ceva se stârneşte în inima omului atunci când încercăm să oferim acest dar preţios al grijii pentru a-i susţine pe ceilalţi.

Dacă deschidem la relatarea biblică din 2 împăraţi 4, începând de la versetul 8, citim despre femeia sunamită care l-a invitat pe profetul Elisei să mănânce în casa ei. Ea a văzut în Elisei un om sfânt al lui Dumnezeu, care avea o misiune. După ce s-a consultat cu soţul ei, aceştia au construit o cameră sub acoperişul lor, pentru ca Elisei să aibă unde să stea ori de câte ori venea în cetate. Dacă citim în continuare, aflăm că fiul sunamitei a murit din cauza insolaţiei. Vedem că Elisei a fost găsit de mama copilului la Muntele Carmel, cam la 25 de kilometri de Sunem. Ei s-au întors în mare grabă la băiat. Aici vedem nu doar un profet plin de grijă, ci şi un Tată ceresc grijuliu, care a trimis putere prin Elisei să-l readucă pe băiat la viaţă.

Sunt recunoscătoare că aparţin unei biserici care dă dovadă de grijă faţă de ceilalţi şi care a răspuns unei nevoi speciale a soţului meu. El avea probleme cu auzul. Murray este bucătar de profesie şi se bucură atunci când pregăteşte hrană pe care să o ducă la prânzurile organizate la biserică. O soră din biserică a fost foarte recunoscătoare când Murray a pregătit o mâncare specială care se potrivea nevoilor ei nutriţionale.

Adesea gesturile de grijă şi dăruire par mici, dar ele pot aduce multă bucurie celorlalţi. De atât de multe ori am fost cei care au beneficiat de grija şi bunătatea celorlalţi. Adevărata grijă vine dintr-o inimă plină de iubire şi acesta este exemplul pe care l-a lăsat Isus pentru noi.

Putem găsi mângâiere când medităm la versetul de astăzi. Versiunea New Living Translation din limba engleză pentru 1 Petru 5:7 sună astfel: „Daţi-I lui Dumnezeu toate îngrijorările şi poverile voastre, căci El Se îngrijeşte de voi.” Această făgăduinţă, împreună cu multe altele, ne dă asigurarea că Dumnezeu poartă de grijă în toate aspectele vieţii noastre.

Fie ca şi noi să dăm dovadă de grijă unii pentru alţii în călătoria noastră până la întoarcerea Lui.


Joan D. L. Jaensch

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit