Te cunosc de undeva?

Devoțional zilnic 19 martie 2019

Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic! (Psalmi 51:10)

Ne-am intersectat de câteva ori și de fiecare dată mi-a zâmbit familiar. „Motoarele de căutare” lucrau febril și inutil. Așa că am oprit-o cu întrebarea „de unde ne cunoaștem?”
 „Știți… traseul acela spre Omu…”. Cum puteam să uit? Epuizare, mușchi „blocați”, cărat în spate, pași șovăielnici și o statornicie „de fier” în hotărârea de a atinge destinația. Ploie, nu pelerină, hipotermie, prim ajutor, nu schimburi, bocancii și șosetele mele calde, tricou, hanorac al căror conținut era acum cu multe numere mai mic, erau secvențele ce veneau una după alta să reconstituie tabloul acelei ascensiuni. Pierdută în ceață, regăsită la cabană. Zâmbetul inconfundabil al țintei atinse!

 Cum te găsește acest moment? Poate pășești plin de entuziasmul noilor începuturi. Poate ești indecis, dacă să te întorci sau să mergi înainte. Sau poate ești „înmuiat” deabinelea, de propriile alegeri greșite. Dacă în tine nu găsești resurse să mergi mai departe, este timpul să trăiești împlinirea rugăciunii lui David, gata să-ți dea inima curată și duhul statornic și nou ce te purta spre acel moment al întâlnirii cu zâmbetul Celui ce lipsit de dileme îți va spune: „Te cunosc de undeva… Intră în bucuria Stăpânului tău!”.

Robert Mandache, pastor Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro