Devoțional zilnic

Ține-te strâns de Dumnezeu

Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea… să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos. – Galateni 6:1,2

Ne întorceam cu maşina după ce am vizitat-o pe preţioasa noastră nepoată, când a început o ploaie torenţială. De-abia puteam vedea maşina din faţa noastră şi a trebuit să încetinim foarte mult pentru a ne asigura că mergeam în direcţia bună. Ne-am rugat ca Răscumpărătorul nostru să ne călăuzească. I-am cerut Lui să ne ţină în mâna Sa când treceam prin acea furtună care a curmat multe vieţi.

Această experienţă m-a dus cu gândul la o doamnă care are probleme în relaţia ei. Foarte deprimată, ea nu vede nicio cale de scăpare, deoarece nu are pe nimeni în familie căruia să i se destăinuie şi astfel trebuie să poarte povara singură. Tot ce vede ea acum este un drum plin de ceaţă. Nici măcar nu ştie în ce direcţie să meargă. Din nefericire, ea nu este singura persoană din această lume care are nevoie de un prieten preţios ca să o ţină de mână când trece prin furtuna vieţii.

Mai devreme sau mai târziu, toţi am trecut — sau vom trece — prin provocări în viaţa noastră personală, momente în care nu vom putea să vedem o cale sau cum să rezolvăm problema. În acele momente, totul pare atât de întunecat şi sumbru, încât nu ştim ce să facem sau încotro să mergem. Uneori chiar uităm că doar dacă îl lăsăm pe Dumnezeu să ne poarte pe braţe prin furtună vom putea trece prin acele zile ploioase şi cu ceaţă.

În Biblie găsim relatări despre multe femei credincioase şi curajoase. Una dintre ele este Estera. În acele timpuri, femeile puteau fi văzute, dar nu şi auzite. Deoarece primise o educaţie creştină din partea verişorului ei şi fusese aleasă de împăratul Persiei ca regină, Estera nu se îndoia că Dumnezeu o pusese în locul în care era pentru un scop — să îşi salveze poporul atunci când situaţia era atât de înceţoşată încât niciunul dintre ei nu ştia ce să mai facă. Totuşi Estera ştia că doar Iehova cel credincios putea să îi ajute poporul. De aceea, ea şi alţii au postit şi s-au rugat mai multe zile. Dumnezeu i-a auzit şi i-a salvat.

Dumnezeu şi pe tine te-a pus într-un loc în care poţi ţine pe cineva de mână pentru a fi de ajutor într-o perioadă întunecată din viaţa acelei persoane. Cu toţii avem această responsabilitate dacă dorim să împlinim porunca Sa de a ne iubi aproapele ca pe noi înşine. Fie ca Domnul să te conducă astăzi la cineva – poate la cineva care este asuprit şi are nevoie să fie susţinut de tine cât timp tu te ţii de Dumnezeu.


Judith M. Mwansa