Tit – cuvinte care merită

Devoțional zilnic 29 noiembrie 2019

Tu însă vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă. Tit 2:1

Nu tot ce zboară se mănâncă. Nu tot ce ne trece prin minte merită să ne umple timpul şi sufletul. Nu toate ocaziile ne sunt favorabile. nu toate ofertele merită interesul. Între posibilităţi şi nevoi, ne trebuie înţelepciune pentru a alege corect. Numai ceea ce merită trebuie cumpărat, chiar dacă ar trebui să vindem tot ce nu e de folos sau de prisos.

Nu tot ce se aude trebuie vorbit. Dacă un cuvânt nu zideşte, s-ar putea să dărâme, şi atunci mai bine lasă-l nespus. S-ar putea să-l audă cineva din întâmplare şi să se poticnească, iar răspunderea pentru răul neintenţionat nu te poate ocoli.

Învăţătura sănătoasă vine de sus şi de departe, dar vine senină şi întreagă, asemenea pâinii punerii înainte. Cuvântul cel bun aduce alinare şi mângâiere. Vorba de bine este ca fagurul de miere rostuit şi la vremea lui. Rostirea înţeleaptă aduce viaţă în gânduri şi deplină bucurie în suflet. Merită să te trudeşti cu versul care înalţă sufletul în slavă şi care face lumina cerului să strălucească peste ţărmurile firii.

Cântecul care aduce pacea şi buna învoire printre oamenii ridicaţi pe vârfuri, cu ochii spre slavă, merită cântat şi a doua oară, şi repetat mereu. Corul de îngeri aşteaptă glasuri noi să se unească din orice loc, pentru a învăţa pe de rost cântarea lui Moise şi cântarea Mielului.

Cuvintele care merită rostite se spun cu toată inima şi se împărtăşesc cu toată dragostea, oricui. Nu trebuie să existe părtinire când se vorbeşte despre viaţă, despre frumos şi despre bine. Fiecare om merită să audă cuvinte de har, drese cu sare, pentru că este om.

Succesul la un pas de tine:

Învăţătura sănătoasă trebuie spusă în cele mai bune cuvinte şi la cât mai multă lume.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro