Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă şi zic: „Lucrarea mea de laudă este pentru împăratul!” Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! – Psalmii 45:1
Constant simt că sunt inspirată de cuvinte scrise sau rostite. Dar gândurile nu îmi sunt stimulate întotdeauna de un mesaj bine scris sau de un mesaj vocal. De obicei, simpla legătură dintre anumite cuvinte îmi oferă o pauză pentru meditaţie. Adesea nici nu pot uita respectivele cuvinte.
Julius, un băiat de zece ani, mi-a înseninat ziua cu răspunsul pe care mi l-a dat la o întrebare. El şi sora lui adolescentă, Chloe, urmau un curs de vară pentru dezvoltarea aptitudinii de a scrie, curs pe care l-am creat doar pentru copii: „Distrează-te scriind!”.
Întrebarea mea a fost: „De când aţi început acest curs, vi se pare că este mai greu sau mai uşor decât înainte să scrieţi?”
Cu un entuziasm debordant, Julius s-a ridicat şi a proclamat plin de încredere: „Este mai uşor!”
Când l-am întrebat de ce, a răspuns: „Pentru că înainte nu ştiam ce făceam!” Mama lui, care asista şi ea la curs, radia de fericire. Când mă contactase să vorbim despre curs, mă avertizase: „Lui Julius nu îi place să scrie.” Ea spera la o schimbare.
Era pentru prima oară când ţineam cursuri unor elevi mai mici de doisprezece ani. De aceea mă aşteptam ca acest copil să fie o provocare pentru mine, datorită vârstei şi a faptului că nu prezenta niciun interes. Chiar am cerut susţinerea în rugăciune a prietenilor mei pentru provocarea care mă aştepta, provocare care se numea Julius. În schimb, el şi sora lui au fost o delectare, au fost ca nişte bureţi vii. Mai mult, au avut curajul să îşi trimită lucrările pentru a fi publicate, acestea apărând în KidsView. Răspunsul plin de încredere al lui Julius – cuvinte care m-au inspirat – mi-a rămas şi îmi va rămâne în minte. Cu toţii îi învăţăm ceva pe cei din jurul nostru şi este o mare satisfacţie să vedem că inspiraţia pe care le-o transmitem işi continuă cursul.
Mare parte din inspiraţia mea provine din Biblie. Dar eu vreau să întorc această inspiraţie înapoi spre Dumnezeu, scriind şi vorbind pentru El. „Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, dar cu blândeţe şi teamă” (1 Petru 3:15). Cu siguranţă că acest lucru aduce un zâmbet pe faţa lui Dumnezeu.
Surori din toată lumea, vreau să vă rog să daţi mai departe această inspiraţie!
Betty Kossick