Trebuie să luăm seama la legile naturii

DEVOTIONAL EXPLO 10 martie 2018

Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp; ei nici nu torc, nici nu ţes. (Matei 6:28)

Ştiinţele naturii constituie depozitul lui Dumnezeu din care fiecare elev din şcoala lui Hristos poate să scoată învăţătură. Căile lui Dumnezeu în filosofia naturii şi tainele legate de modul Său de a proceda cu omul sunt o comoară din care toţi putem lua. (Manuscript 95,1898)

Florile câmpului, în varietatea lor infinită, slujesc neîncetat pentru încântarea fiilor oamenilor. Dumnezeu însuşi hrăneşte fiecare rădăcină, ca să-Şi exprime iubirea faţă de toţi aceia care vor să se lase impresionaţi şi cuceriţi de lucrarea mâinilor Sale. Nu avem nevoie de o etalare artificială. Iubirea lui Dumnezeu este reprezentată de frumoasele lucruri ale creaţiei Sale. (Letter 84,1900)

Domnul Hristos a căutat să le abată atenţia ucenicilor Săi de la artificial la natural. „Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?” (Matei 6:30). De ce oare Tatăl nostru Cel din ceruri n-a acoperit pământul cu un covor maro sau gri? El a ales culoarea cea mai odihnitoare, cea mai acceptabilă pentru simţuri. Cât de mult bucură ea inima şi înviorează spiritul obosit, când priveşti asupra pământului îmbrăcat în haina lui de un verde viu! Fără acest acoperământ, aerul ar fi plin de praf, iar pământul ar apărea ca un deşert. Fiecare fir de iarbă, fiecare mugur care se deschide şi fiecare floare care înfloreşte sunt un semn al iubirii lui Dumnezeu şi ne învaţă lecţia credinţei şi a încrederii în El. Domnul Hristos atrage atenţia la frumuseţea lor naturală şi ne asigură că până şi cele mai splendide veşminte ale celui mai mare împărat care a ţinut vreodată în mâini un sceptru pământesc nu se pot compara, nu se pot asemăna cu cele purtate de cea mai umilă floare. Voi, care suspinaţi după o splendoare artificială pe care numai bogăţia o poate avea, după cele mai costisitoare picturi, obiecte de mobilier sau haine, ascultaţi vocea divinului învăţător. El vă îndreaptă atenţia asupra florilor de pe câmp, cu un aspect simplu, dar care nu poate fi niciodată egalat de îndemânarea omenească. (Reviewand Herald, 27 octombrie 1885)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro