Un adolescent de 17 ani, din Marea Britanie, a suferit o pierdere ireversibilă a vederii după mai mulţi ani în care a mâncat doar cartofi prăjiţi, chipsuri și pâine albă. Experţii au folosit cazul lui ca o avertizare publică împotriva „mofturilor” la mâncare.
Adolescentul din Bristol, despre care BBC relatează fără a-i face public numele, a ajuns la medicul lui de familie la vârsta de 14 ani, acuzând oboseală cronică și o stare generală de rău. La momentul acela, medicul l-a diagnosticat cu deficit de vitamina B12 și i-a prescris un tratament cu suplimente alimentare. Adolescentul însă nu și-a respectat tratamentul și, trei ani mai târziu, a ajuns în cabinetul de oftalmologie, spunându-le specialiștilor că, de la o zi la alta, vede tot mai puţin.
Medicul Denize Atan, care l-a tratat la Spitalul de Oftalmologie, spunea că „alimentaţia lui era, în principal, câte o porţie de cartofi prăjiţi pe zi, o gustare de chipsuri și câteodată felii de pâine albă, iar ocazional felii de șuncă. Niciodată nu mânca fructe și legume.”
Dr. Atan relata că explicaţia adolescentului pentru alimentaţia aceasta era că „are o aversiune faţă de anumite texturi ale mâncării și nu o putea tolera”. Împreună cu colegii săi, dr. Atan a descoperit că deficitul de B12 nu se reglase, ba chiar adolescentul suferea și de lipsa altor vitamine și minerale: cupru, seleniu și vitamina D. Deși nu era nici supra-, nici subponderal, băiatul era afectat de malnutriţie severă și suferea de tulburare evitant-restrictivă în privinţa aportului de hrană. „Pierduse minerale din sistemul osos, ceea ce era șocant, având în vedere vârsta lui”, au mai spus medicii.
Neuropatia optică cu cauză nutriţională este tratabilă dacă este descoperită din timp. Pe termen lung însă, fibrele care alcătuiesc nervul optic mor și dauna este permanentă. În cazul adolescentului, acesta suferea deja de orbire centrală, fiind încadrat cu grad de handicap. Avea însă vedere periferică, așa că, deși nu mai putea citi sau distinge feţe, putea totuși să se deplaseze singur fără probleme.
Cazuri ca cel discutat sunt rare, însă ele arată potenţialul distructiv pe care îl au dietele selective. „Deși este mult mai bine să ne luăm vitaminele dintr-o alimentaţie variată și echilibrată”, spunea dr. Atan, în cazul deficienţelor pot fi folosite totuși suplimente de vitamine. Pe de altă parte, tot medicul avertiza că surplusul din anumite vitamine, de exemplu de vitamina A, poate fi toxic, „deci nu vrem nici să supradozăm”.
Dr. Atan spunea că veganii sunt în mod special predispuși la deficienţe de văz provocate de lipsa vitaminei B12 și recomanda suplinirea ei prin consumul de alimente fortificate: cereale cu B12 adăugat, băuturi de soia cu B12 adăugat.
„În lipsa unor date pozitive consistente – în afară de potenţialul acidului folic de a reduce riscul de infarct și atac vascular cerebral –, este mai bine să ne bazăm pe o alimentaţie sănătoasă pentru a ne lua toate vitaminele și mineralele”, a spus și medicul David Jenkins, autorul unui studiu uriaș privind suplimentele alimentare. „Până acum, nicio cercetare privind suplimentele nu a produs rezultate mai bune decât cele pe care le putem obţine din consumul de porţii sănătoase de alimente mai puţin procesate, bazate pe plante, precum legume, fructe și nuci”, a conchis Jenkins.