Un gând de încheiere

Studiu majori

„Pe măsură ce ne apropiem de încheierea istoriei lumii, prorociile raportate de Daniel cer atenţia noastră deosebită, deoarece se referă chiar la timpul în care trăim. Împreună cu ele trebuie unite învăţăturile din ultima carte a Scripturilor Noului Testament. Satana i-a făcut pe mulţi să creadă că părţile profetice ale cărților lui Daniel și Ioan, descoperitorul, nu pot fi înţelese. Dar făgăduinţa este lămurită – o binecuvântare deosebită va însoţi studierea acestor prorocii. «Cei înţelepţi vor înţelege» s-a spus despre vedeniile lui Daniel care urmau să fie desigilate în zilele de pe urmă; iar despre descoperirea dată de Hristos slujitorului Său Ioan, pentru călăuzirea poporului lui Dumnezeu prin toate veacurile, făgăduinţa este: «Ferice de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea!»” (Ellen G. White, Profeţi şi regi, ed. 2011, pp. 377–378)

De obicei, când studiem cartea Daniel ne ocupăm de ridicarea şi căderea naţiunilor, de judecată şi eliberarea finală a poporului lui Dumnezeu din strâmtorare. Totuşi cartea lui Daniel ne învaţă, prin exemple concrete, şi cum să ne pregătim personal pentru încercări şi persecuţie. Exemplele acestea conţin idei importante pentru credincioşii din zilele din urmă. Sigur că este important să ştim despre „semnul fiarei”, „timpul strâmtorării” şi persecuţia apropiată, însă, dacă nu avem experienţa necesară cu Dumnezeu, aceste cunoştinţe nu vor ajuta decât la condamnarea noastră. Mai presus de toate, avem nevoie de experienţa naşterii din nou pe care Daniel, prietenii lui şi chiar Nebucadneţar însuşi au avut-o.

Post-ul Un gând de încheiere apare prima dată în Studiu Biblic.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit