Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu. – Psalmii 46:10
În acea dimineață, în drum spre școală, eu și fetele mele am fost oprite de un tren. Trebuie să știți un lucru important despre mine: nu îmi propun niciodată să ajung la timp. Dacă ajung prea repede, ar trebui să îmi verifici temperatura, să îmi măsori tensiunea sau poate să sari peste toate și să mă duci direct la urgențe, deoarece se întâmplă ceva cu mine. În acea dimineață, nu pot spune că eram chiar la timp și acum ne-a mai oprit și trenul, dându-ne peste cap și mai mult. Pentru o clipă, am fost ispitită să mă enervez și să mă neliniștesc, să mă las cuprinsă de multe alte emoții care apar atunci când mă confrunt cu un obstacol care îmi pune răbdarea la încercare și care strică totul. Dar de data aceasta nu m-am enervat. De ce? Pentru că Dumnezeu mi-a întors privirea spre marginea drumului, unde am văzut coline de zorele mov, care începeau să înflorească, după ce plouase la începutul săptămânii la noi, în Texas. Toate florile erau luminate de soare și străluceau de la stropii de rouă. În spatele lor erau floarea-soarelui și alte flori care îți tăiau răsuflarea, acoperite cu rouă (probabil erau buruieni, dar arătau ca o operă de artă cristalizată).
Eu și fetele mele ne-am bucurat de fiecare secundă de întârziere. L-am lăudat pe Dumnezeu pentru că ne-a încetinit ca să ne arate puțin din frumusețea Lui și ca să ne reamintească de faptul că El pusese acele plante acolo pentru slava Lui și bucuria noastră. Dorea să ne îndrepte gândurile spre El.
Cu toții avem nevoie de o oprire la barieră. Școala, sporturile și lecțiile de muzică sunt în plină desfășurare. Presupusa noastră pauză la sfârșit de săptămână este plină de activități nenumărate. Roțile autobuzului nostru se rotesc încontinuu și cu o viteză amețitoare. Dar avem nevoie de momente în care să ne oprim și să știm că El este Dumnezeu. Avem nevoie să lăsăm ca inima Lui să ne vorbească și să ne îndrepte atenția, gândurile și planurile spre El.
Te invit și pe tine să te bucuri de momentele tale cu Dumnezeu, de întâlnirile divine, fie că sunt două minute, ore sau zile. Lasă-L pe El să fie un „inconvenient” bine-venit în programul tău până când tot El va deveni motivul pentru care noi avem un program. Oprește-te și miroase zorelele împreună cu mine astăzi! Va merita fiecare clipă.
El dorește să îți atragă atenția prin natură. „În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți” (Romani 1:20).
Mary K. Haslam