Flori, emoţii, festivităţi de deschidere a noului an școlar și tot mai puţini elevi care pășesc pragul școlii. Numărul elevilor din învăţământul preuniversitar era de 2,8 milioane la sfârșitul anului școlar 2018-2019, cea mai mică cifră de după 1990, potrivit datelor comunicate Edupedu.ro de către Ministerul Educaţiei.

Este prima dată în ultimele 3 decenii când populaţia școlară scade sub 3 milioane, și doar în intervalul anului școlar 2018-2019, numărul elevilor a scăzut cu aproape 189.000. Diferenţa foarte mare dintre numărul elevilor înregistraţi la începutul anului școlar și cel de la finalul acestuia ar putea fi explicată de ieșirea din statisticile Ministerului Educaţiei a elevilor de clasa a XII-a și a XIII-a, dar raportul oficial nu menţionează nimic în această privinţă. Într-u singur deceniu, în perioada 2009-2019, populaţia școlară s-a redus cu aproape 575.000 de elevi, adică cu 14,84%.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul elevilor și studenţilor din anul școlar și universitar 2016-2017 a scăzut cu 45.300 faţă de anul precedent, numărul absolvenţilor din 2016 fiind cu 10,2% mai mic decât cel din 2015, iar în anul școlar 2017-2018, numărul elevilor din învăţământul primar și gimnazial s-a diminuat cu 17.500, iar cel din învăţământul liceal cu 13.100 faţă de anul școlar anterior.

Un motiv important al scăderii populaţiei școlare este reprezentat de scăderea populaţiei ţării. În 2017, România ocupa poziţia a 5-a în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană în care populaţia se diminuează, cu o pierdere de 6,2 la mia de locuitori, pentru ca în 2018 să ajungă pe locul 4, cu minus 6,6 la mie.

Condiţiile materiale precare și faptul că școala nu reușește să fie un mediu atractiv pentru copii reprezintă alte motive ale diminuării populaţiei școlare.

„La elevi, principala cauza a scăderii numărului sunt condiţiile materiale. Momentul abandonului şcolar e trecerea de la gimnaziu la liceu, iar elevii de la sat nu vor să se mute la oraş pentru asta, ci preferă să rămână acasă la treburi gospodăreşti. Al doilea motiv este faptul că şcoala nu te pregăteşte pentru piaţa muncii, nu-ţi oferă competenţele necesare, iar elevii preferă să nu cheltuie bani degeaba”, afirmă Ștefan Vlaston, președintele Asociaţiei EDU CER.

Școala nu e gratuită în România decât pe hârtie. În realitate, la fiecare 100 de lei investiţi de guvern pentru educaţie, părintele mai cheltuia încă 39 de lei în 2015, aceasta fiind cea mai ridicată proporţie din Uniunea Europeană. Anul acesta, media cheltuielilor pentru rechizite, ghiozdan și uniformă ajunge la 1200 de lei per copil, în condiţiile în care salariul minim este de 1.413 lei, potrivit calculelor jurnaliștilor de la Adevărul.

Deși oriunde în lume începerea școlii e marcată de cheltuieli, în România „sistemul e subfinanţat şi lipsit de echitate, iar cei mai afectaţi sunt cei mai vulnerabili. Noi, la Coaliţie avem o ţintă de advocacy. Dacă nu o să ajungem la 6% din PIB pentru Educaţie, am vrea să crească raportul dintre cheltuielile cu salariile profesorilor şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii în şcoli. Raportul ideal ar fi 75%-25%. Până acum am avut 90%-10%, iar anul acesta avem 95%-5%. Dacă cresc salariile profesorilor, creşte şi suma pentru bunuri şi servicii, care înseamnă o sumă de bani care merge către şcoli pentru utilităţi sau pentru rechizite pentru toţi copiii sau măcar pentru cei săraci”, subliniază Daniela Vișoianu, președintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

Reparaţiile la școli nu s-au terminat peste tot, astfel încât 1.200 de școlari din capitală vor învăţa în 3 schimburi. De asemenea, peste 100.000 de elevi din ţară nu știu dacă le va fi decontat transportul, iar sute de microbuze școlare au fost găsite cu ITP-ul expirat și fără RCA, în urma verificărilor efectuate de poliţiștii rutieri.