Vânătoare de comori

Devoțional zilnic 2 aprilie 2018

Crezi în comori ascunse? Ai încercat vreodată să găsești una? În urmă cu doar câțiva ani visam să găsesc o comoară de acest fel! Într-o zi, câțiva colegi mai mari au pus la cale un plan. Între noi era un băiat (dacă îmi amintesc bine, era chiar un verișor de-al meu) foarte credul. Ce să zic!? Și eu eram la fel. Ieri a fost ziua „păcălelii”. Nici nu mai îmi amintesc de câte ori am fost păcălit! Aveam colegi care, de exemplu, de-abia așteptau să fie păcăliți că nu se ține ora de matematică sau limba română – luau foarte în serios această „păcăleală”!
Să revenim dar, la planul ingenios al băieților și la verișorul credul. Prietenii mai mari au pregătit cu mare atenție o farsă. Satul în care am crescut este superb, încadrat de dealuri mari și verzi care te invită să fii la înălțime. Înainte de a urca pe Coasta Râpogii trebuie să treci printre două coline (nu știu daca au vreun nume). Chiar între cele două coline, sub un pom bătrân a fost construită farsa. Într-o zi călduroasă de vară am fost întrerupți din joaca noastră de câțiva băieți care veneau în mare grabă cu vestea cea mare: au găsit o comoară ascunsă! – ceilalți erau acolo, pe deal, să o păzească. Verișorul meu a reacționat exact cum se aștepta toată lumea (și eu împreună cu alții care nu știam planul, inițial am crezut!). Ajungând acolo am văzut o cutie veche de lemn, iar în interior un craniu de oaie având un medalion galben deasupra. Îți dai seama că cei „creduli” au crezut că e aur! Era de fapt…plastic.

În Biblie găsim o pildă spusă de Isus, despre un om care căuta comori ascunse. Când a găsit în cele din urmă comoara, a vândut tot ce a avut și a cumpărat terenul unde era ascunsă comoara. Problema, de cele mai multe ori, este că oamenii din jur nu cunosc motivele pentru care noi facem anumite lucruri. Îți dai seama ce au gândit și vorbit oamenii care îl cunoșteau pe cel care a vândut tot pentru o „iluzie”? Important nu este ce spun alții despre tine! Important este ce faci tu, după ce ai găsit comoara. Și nu, nu este o iluzie. Iluzoriu este tot ce consideră societatea de astăzi valoros (bani, putere, opulență, notorietate). Ce îți oferă Dumnezeu e real!

„Faceți-vă rost de…o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoț și unde n-o distruge nici o molie. Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră!” – Luca 12:33-34

Adrian Dorgo, Director Exploratori, Conferința Transilvania Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro