Vorbește de bine

Devoțional zilnic 20 septembrie 2019

Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit, și poate să-și țină în frâu tot trupul. Iacov 3:2

O vorbă înțeleaptă spune că fiecare om are nevoie de doi, trei ani pentru a învăța să vorbească după care nu-i ajunge o viață întreagă să învețe să tacă. Cele mai multe probleme apar din cauza vorbirii. Deși reprezintă cam 7% din comunicare cuvintele pot să lovească mai rău decât un obiect. Fascinant este și faptul că prin aceleași cuvinte dar cu intonație diferită putem aduce mângâiere sau dimpotrivă putem răsuci cuțitul în rană. În timpul unei tabere un coleg a avut ideea să realizeze un interviu în care să inverseze răspunsurile în așa fel încât în final să rezulte un clip haios. Pentru că știam doar o parte a planului, pentru a nu cădea rău cu vreun răspuns am ales să fiu ambiguu la fiecare răspuns, să răspund cu altă întrebare, sperând că nu se va putea folosi materialul filmat cu mine. Rezultatul probabil îl bănuiești. Dezastru total. La întrebarea: Ce părere ai despre viață? a fost potrivit răspunsul: „nu sunt în măsură să mă exprim!”

Fă azi un inventar al cuvintelor pe care le folosești. Cu siguranță există unele care ar trebui să dispară din bagajul tău lingvistic. Alege măcar unul și ori de câte ori îți vine să îl pronunți caută ceva mai bun.

ps: Apropo, dacă vrei să ieși bine dintr-un interviu ca cel la care am fost eu supus, dă numai răspunsuri frumoase, exagerează cu binele cu pozitivitatea. Dacă e ceva de rău iar tu exagerezi cu binele toată lumea va înțelege că ai glumit.

Ruben Atomei, director asistent, Departamentul Tneret, Confrința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro