O povestire preferată nu e veche niciodată. După ani de zile, încă savurăm cuvintele pe care le iubeam chiar înainte de a învăța să citim. Cântecul de leagăn pe care ni l-a cântat cineva este ceea ce cântăm copiilor irascibili care au nevoie de somn. Un fragment al unei rugăciuni din copilărie rămâne cu noi – da, rămâne în noi – și îl șoptim în momentele în care avem nevoie de mângâiere, siguranță sau putere.
Cele mai bune lucruri trebuie repetate mereu, căci nu le înțelegem niciodată cu adevărat până când nu apar în toate acele „momente din timp” – acele momente goale, în care inimile noastre caută vindecare, har, companie.
Astfel trebuie să auzim Evanghelia zi de zi – nu doar o dată când auzim cum Dumnezeu ne-a salvat. Nu doar în weekend când auzim un predicator care ne spune de ce acest lucru este adevărat. Nu ne putem sătura niciodată să știm că suntem iubiți peste măsură; că suntem ținuți în brațele Tatălui; salvați din trecutul și rușinea noastră; și ni se arată un viitor plin de bucurie. ”Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16).
Așadar, vorbește despre har până când devine povestirea ta – atât de mult încât ceea ce spui este o parte din cine ești – până când știi, dincolo de orice altceva, că „nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru. ”(Rom 8:39). Povestește din nou ce a făcut dragostea pentru tine. Și rămâi în har.
Bill Knott este redactor al revistei Adventist Review.
Traducere: Adina Păltineanu
Articolul Vorbește din nou despre har – 11 septembrie 2020 apare prima dată în Redesteptare si reforma.