Vreme grea

Devoțional zilnic 15 ianuarie 2020

Dar Iov i-a răspuns: „Vorbești ca o femeie nebună. Ce! primim de la Dumnezeu binele, și să nu primim și răul?” În toate acestea, Iov n-a păcătuit de loc cu buzele lui. – Iov 2:10

Era un om foarte bogat! Ştiţi cât de mare era averea lui Iov? Avea 7000 de oi, 3000 de cămile, 500 de perechi de boi, 500 de măgăriţe și foarte mulţi slujitori. Aşa de mulţi că nici nu le ştim numărul. Cea mai mare bogăţie pe care a primit-o de la Dumnezeu erau însă copiii de care se bucura în fiecare zi: şapte fii și 3 fiice. Nu-i aşa că avea tot ce și-ar fi dorit?

Pe deasupra, nu era zgârcit. Deoarece considera că tot ceea ce are, este primit de la Dumnezeu, Iov era darnic și îşi ajuta semenii ori de câte ori aceştia erau în nevoie. Iată ce spune: „Urechea care mă auzea mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda. Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor și pe orfanul lipsit de sprijin. Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. Mă îmbrăcam cu dreptatea și-i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta și turban. Orbului îi eram ochi și şchiopului picior. Celor nenorociţi le eram tată și cercetam pricina celui necunoscut” (Iov 29:11-16).

Dintr-o dată, pierde tot! Într-o singură zi, îi este nimicită toată averea și apoi vine vestea tragică a pierderii tuturor copiilor, care se bucurau la masă în casa fratelui cel mai mare. Omul acesta este de compătimit! Cine era vinovat de toate aceste nenorociri? De ce l-au lovit aşa, toate deodată? Pe cine să acuze? După toate acestea, se îmbolnăveşte de o boală cruntă, întregul corp fiindu-i acoperit cu bube dureroase. Soţia lui a găsit repede vinovatul, deoarece îl îndeamnă să scape repede de toată suferinţa, blestemându-L pe Dumnezeu, după care va muri!

Ai trecut vreodată prin necazuri sau chiar tragedii? Cât de greu ţi-a fost? Probabil că în asemenea momente este uşor să te întorci împotriva lui Dumnezeu. Dacă nu Îl faci chiar responsabil de toate nenorocirile tale, cel puţin consideri că ar fi putut să le oprească. Și, dacă nu a făcut-o, ajungi la concluzia că nu îi pasă de tine, că nu te iubeşte ori că nu e chiar persoana despre care ne-au învăţat părinţii ori bunicii…

Nu ştii însă ce e în spatele perioadei grele care a venit peste tine! Scopul lui Dumnezeu este unul mult mai măreţ decât poţi concepe tu! Credinţa neclintită în acela care ne vrea binele trebuie să ne caracterizeze în acele momente grele, urmând modelul lui Iov: „Iov n-a păcătuit deloc cu buzele lui”.


Mateas Stefan, Conducator de Zona – Conferinta Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro