Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tocmai și-a publicat raportul anual asupra stării climei la nivel mondial, în care se subliniază că fenomenele meteo extreme au afectat 62 de milioane de oameni în 2018, dintre care 2 milioane au fost nevoiţi să se relocheze.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a profitat de această ocazie pentru a lansa un apel liderilor mondiali să pregătească planuri de acţiune cu care să se prezinte la summitul de mediu planificat pentru luna septembrie la New York. „Le spun liderilor să vină cu un plan, nu cu un discurs”, a punctat Guterres.

Combinaţia dintre poluarea aerului și fenomenele meteo extreme se dovedește tot mai costisitoare pentru sănătatea publică, a mai subliniat secretarul general al ONU. Potrivit datelor raportului, inundaţiile au afectat 35 de milioane de oameni, în timp ce seceta a afectat alte 9 milioane de oameni. Temperatura oceanelor a crescut, ceea ce a dus la topirea accentuată a gheţarilor, la acidifierea apelor și la scăderea nivelului de oxigen.

Ciclonul Idai, care a lovit recent sud-estul Africii, provocând peste 1.000 de morţi, mii de răniţi și afectând alte 2,6 milioane de oameni, este doar cel mai recent exemplu de fenomen meteo extrem, motiv pentru care nici nu a fost inclus în acest raport. Dar au fost incluse 14 dezastre climatice înregistrate în Statele Unite anul trecut, care au provocat daune de aproximativ 49 de miliarde de dolari, în total.

„Dioxidul de carbon este cea mai mare problemă”, a declarat secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas. Nivelul de CO2 din atmosferă continuă să crească, în ciuda angajamentelor luate de liderii mondiali de a reduce gazele cu efect de seră. Multe dintre ţările care și-au luat angajamente în acest sens participă în mod activ la creșterea capacităţii lor extractoare.

Din anii 1970, extracţia de combustibili fosili (cărbune, ţiţei, gaz) a crescut de la 6 miliarde de tone la 15 miliarde de tone, extracţia de metale a crescut cu aproximativ 2,7% pe an, extracţia de alte materiale, precum nisipul și pietrișul, pentru beton a crescut de la 9 miliarde de tone la 44 de miliarde de tone, iar producţia agricolă a crescut de la 9 miliarde de tone la 24 de miliarde de tone. Aceasta, în ciuda faptului că industriile extractoare sunt responsabile pentru 50% din emisiile de CO2, conform unui alt studiu de mediu realizat de ONU.

În realitate, mai avem la dispoziţie doar aproximativ 12 ani pentru a menţine temperatura medie globală la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, după care fiecare 0,5 grade Celsius în plus va înrăutăţi exponenţial riscurile de fenomene meteo extreme, care vor îngreuna semnificativ viaţa a sute de milioane de oameni, nu doar a 62 de milioane.